Republica Moldova a pierdut în primă instanță un proces deschis în justiția românească, prin care încearcă să scape de o datorie istorică de zeci de milioane de dolari, rămasă neachitată, pentru importuri de energie electrică de la România efectuate acum un sfert de secol, în anii 1999-2000, relevă documente analizate de Profit.ro.
Marea problemă este că respectiva creanță se află de ani buni în posesia unor creditori privați, după ce le-a fost vândută pe bucăți de către o companie a statului român, ajunsă ulterior în faliment. Astfel că simpla voința politică a actualului Guvern de la București, în condițiile geopolitice de acum, de a renunța la urmărirea datoriei, așa cum prevede un act normativ din anul 2000, nu este suficientă pentru stingerea debitului, fiind nevoie și de compensarea financiară a posesorilor din momentul de față ai creanței, cel puțin pentru banii plătiți pe ea, plus dobânzi.
Problema persistă în condițiile în care relațiile dintre România și Republica Moldova în sectorul energetic au devenit extrem de strânse după startul agresiunii militare a Rusiei împotriva vecinului comun Ucraina. Transgaz din România a preluat operarea întregului sistem național de transport al gazelor naturale de peste Prut, OPCOM a devenit operator al pieței de electricitate din Basarabia, producătorii români de energie sunt obligați să exporte curent în Republica Moldova la preț reglementat, iar cele două țări au încheiat la finalul anului trecut un memorandum care prevede întărirea interconectării rețelelor lor de energie și gaze și constituirea de stocuri moldovenești de țiței și gaze în România. În rezumat, istoria datoriei, prezentată anterior în detaliu de Profit.ro, cu un an în urmă, începe în noiembrie 1998, când separatiștii de la Tiraspol au oprit livrările centralei de la Cuciurgan către restul Republicii Moldova, după ce Chișinăul a refuzat dublarea prețului de vânzare solicitată de Transnistria, iar Ucraina și-a redus la rândul ei drastic exporturile curent electric în Basarabia.
Problema persistă în condițiile în care relațiile dintre România și Republica Moldova în sectorul energetic au devenit extrem de strânse după startul agresiunii militare a Rusiei împotriva vecinului comun Ucraina. Transgaz din România a preluat operarea întregului sistem național de transport al gazelor naturale de peste Prut, OPCOM a devenit operator al pieței de electricitate din Basarabia, producătorii români de energie sunt obligați să exporte curent în Republica Moldova la preț reglementat, iar cele două țări au încheiat la finalul anului trecut un memorandum care prevede întărirea interconectării rețelelor lor de energie și gaze și constituirea de stocuri moldovenești de țiței și gaze în România. În rezumat, istoria datoriei, prezentată anterior în detaliu de Profit.ro, cu un an în urmă, începe în noiembrie 1998, când separatiștii de la Tiraspol au oprit livrările centralei de la Cuciurgan către restul Republicii Moldova, după ce Chișinăul a refuzat dublarea prețului de vânzare solicitată de Transnistria, iar Ucraina și-a redus la rândul ei drastic exporturile curent electric în Basarabia.
În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova a cerut ajutor de urgență din partea României, iar în ianuarie 1999 a fost încheiat un contract de export de energie între CONEL din România și Moldtranselectro din Republica Moldova, fostele companii energetice de stat integrate din cele două țări, de dinaintea de divizarea lor pe tipuri de operațiuni (producție pe categorii de combustibil, transport, distribuție, furnizare etc). Contractul a fost prelungit succesiv prin acte adiționale până la 31 decembrie 2000. După expirarea contractului, în anul 2000, datoriile neplătite ale Moldtranselectro față de CONEL erau indicate la circa 32 milioane dolari. Între timp, tot în anul 2000, CONEL a fost împărțită în 4 companii (Hidroelectrica, Termoelectrica, Electrica și Transelectrica), iar creanța asupra Moldtranselectro a ajuns în posesia Termoelectrica.
