Creşterea capacităţii gazoductului Iaşi-Ungheni-Chișinău va spori reziliența energetică a Republicii Moldova. În plus, Chişinăul va avea posibilitatea să transporte gaz din România spre Ucraina și invers, devenind astfel un jucător pe piața regională. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Victor Parlicov, pentru TVR MOLDOVA. Experții salută această idee și spun că ar trebui să se analizeze și posibilitatea construcției unui depozit de gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova.
Victor Parlicov, ministrul Energiei, spune că firma Vestmoldtrangaz urmează să decidă unde, cum și cu cât poate fi mărită capacitatea gazoductului Iași-Chișinău.
VICTOR PARLICOV ministrul Energiei: „Avem Vestmoldtransgaz care este o companie fiică a Trasgaz România, care a preluat în gestiune reţeaua şi ei vor structura şi vor spune unde este nevoie să mărim capacitatea la Ungheni pentru Chişinău sau să facem branşament dintre Ungheni spre Bălţi şi Drochia. Ei trebuie să vină cu soluţia, cu propunerea cum mai bine să dezvoltăm reţeua pe teritoriul R. Moldova, ca să ne asigurăm pe de o parte ca avem posibilitatea flexibil să aduce şi să ducem gaze din România înspre Ucraina, invers. Pentru că până la urmă toate investiţiile astea au sens inclusiv din p.d.v. de creării unei pieţe regionale. Pentru că cu cât mai mutl gaz va tranzita teritoriul R. Moldova, cu atât mai comod va fi sistemul nostru pentru ca gazele din sud să ajungă în depozitele de gaze din Ucraina de vest, cu atât mai mică va fi presiunea pentru consumatorul din Republica Moldova, cu atât mai mult, noi ca şi ţară, vom câştiga din tranzitul de gaze.”
Capacitatea maximă de livrare a gazoductului Iași-Chișinău se ridică la 5 milioane de metri cubi zilnic.
SERGIU TOFILAT expert în energetică: „Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, da, nominal, capacitatea lui anuală este de 1,5 miliarde m3. Malul drept consumă până la 1 miliard m3, teoretic pe hârtie ne-ar ajunge. Dar, consumul ăsta al nostru este cel mai mare în perioada de iarnă 80% atunci consumul zilnic în cele mai reci zile ajunge la 6 mil.m3, chiar şi peste 6 mil., dar capacitatea gazoductului e de 5,1 mil. m3 pe zi şi doar acest gazoduct nu ne poate asigura consumul pe întreaga ţară. Da, posibil că este rezonabil să mărim capacitatea lui.”
Expertul spune că ar trebui să se ia în calcul și construcția unui depozit de gaze pe teritoriul Republicii Moldova.
SERGIU TOFILAT expert în energetică: „În situaţia în care UE examinează tranziţia la energia verde, nu ştiu în ce măsură vom găsi finanţare pentru asemenea proiecte, dar evident ele trebuie examinate, la fel se examinează şi posibilităţi de construcţie a unor depozite de stocare a gazelor în RM. Noi azi stocăm gaze o parte în RO, alta în Ucraina, dar totul depinde de cost, până la urmă trebuie să plătească consumatorul şi trebuie să calculăm foarte exact ce avem de câştigat, de pierdut.”
La începutul lunii decembrie 2023, ministerele Energiei de la Chișinău și București au semnat un memorandum, care prevede printre altele și creșterea capacității de transport a gazelor naturale și extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport a gazelor numită "Centura Chișinăului". Obiectivul ar putea fi realizat până la sfârșitul anului 2031. În prezent, Republica Moldova are patru rute de transport pentru gaze. Ruta din nord e conectată cu depozitele din Ucraina și are o capacitate limitată de transport. A doua e ruta tradiţională care vine din Ucraina, prin stânga Nistrului şi ajunge în Republica Moldova. Prin această conductă, Gazprom livrează gaz în regiunea separatistă transnistreană. A treia este ruta revers, gazoductul Transbalcanic, și ultima - Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.