Liderii europeni pro-nucleari și experții în domeniul energiei au pledat pentru o revitalizare a energiei nucleare în cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles, încercând să reconstruiască industria europeană după ani de declin treptat.
Impulsul politic de a extinde energia nucleară - o sursă de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon - face parte din eforturile de a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă. Dar se confruntă cu vânturi potrivnice, inclusiv cu lipsa de investiții, precum și cu depășirea costurilor estimate și întârzierile care au afectat proiectele recente.
"Energia nucleară este vitală pentru realizarea țintelor noastre climatice în timp util," a afirmat directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, înainte de Summitul Energiei Nucleare de la Bruxelles.
După dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011, care a determinat Germania să închidă rapid șase centrale nucleare și să planifice închiderea treptată a celor rămase - cu ultimele trei închise în aprilie 2023 - energia nucleară a devenit mai puțin favorabilă în Europa.
Totuși, nevoia de a găsi alternative la gazul rusesc, în urma invaziei Ucrainei de către Moscova în 2022, și angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, au reînviat interesul pentru energia nucleară. În ciuda acestui fapt, statele membre UE sunt divizate în privința promovării energiei nucleare, cu două tabere bine stabilite: una condusă de Franța, care consideră expansiunea nucleară ca fiind esențială, și cealaltă, incluzând națiuni anti-nucleare precum Austria și Germania, care preferă să se concentreze pe surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că Europa trebuie să se elibereze de a fi "ostatica unor abordări ideologice".
Într-o declarație comună, țările s-au angajat "să depună eforturi pentru a debloca pe deplin potențialul energiei nucleare prin adoptarea de măsuri precum crearea de condiții favorabile pentru a sprijini și finanța în mod competitiv extinderea duratei de viață a reactoarelor nucleare existente".
Finanțarea Nucleară
Directorul general al agenţiei de supraveghere nucleară a ONU (AIEA), Rafael Grossi, a evidențiat finanțarea ca fiind o problemă centrală, insistând că energia nucleară ar trebui tratată echitabil în comparație cu alte proiecte energetice.
"Avem încă structuri internaționale și instituționale care interzic finanțarea proiectelor nucleare," a menționat el.
Grossi a adăugat că, începând cu conferința COP28 privind schimbările climatice, majoritatea țărilor recunosc acum rolul nuclearului ca parte a soluției, ceea ce ar trebui să faciliteze accesul la finanțare.
"Deciziile multor instituții financiare sunt influențate de voința guvernelor de a susține sau de a se opune anumitor proiecte," a explicat el.
Prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, a propus implicarea Băncii Europene de Investiții în finanțarea noilor reactoare nucleare.
"Nu avem o lipsă de finanțare privată; dimpotrivă, ceea ce ne lipsește sunt condițiile adecvate pentru a stimula finanțarea privată, iar o bancă multilaterală ar putea servi drept catalizator pentru multiplicarea investițiilor," a declarat el.
Răspunzând la o întrebare, De Croo a menționat și că lanțurile de aprovizionare ale industriei nucleare europene trebuie să se distanțeze de Rusia cât mai curând posibil, echilibrând în același timp operațiunile curente. Multe țări europene depind de tehnologia și uraniul rusesc pentru funcționarea și întreținerea reactoarelor lor nucleare, iar Statele Unite își exprimă, de asemenea, dorința de a revitaliza sectorul nuclear.
„Susținem inițiativa franceză de a încuraja Banca Mondială și alte bănci de dezvoltare să elimine restricția privind finanțarea nucleară”, a declarat reporterilor John Podesta, consilier principal al președintelui SUA pentru energie curată.
El a adăugat că Congresul a aprobat recent 2,7 miliarde de dolari pentru a reporni un program de îmbogățire, în special pentru combustibilii avansați, cum ar fi heliul.
Sursa: Reuters
