Islanda se află la un pas de a scrie istoria științifică, încercând să devină prima țară care forează direct în camera de magmă a unui vulcan. Proiectul ambițios, cunoscut sub numele de Krafla Magma Testbed (KMT), urmează să înceapă în 2026.
Scopul inițiativei este de a construi o puț de foraj în camera de magmă a vulcanului Krafla, situat în regiunea de nord-est a Islandei, la o adâncime de aproximativ două mile sub suprafața Pământului. Această abordare inovatoare este anticipată să deblocheze o sursă bogată de energie geotermală, propulsând Islanda într-o nouă eră a sustenabilității energetice.
Islanda a fost întotdeauna un pionier în exploatarea energiei geotermale, utilizând turbine pentru a transforma căldura generată în interiorul Pământului în electricitate. Cu toate acestea, energia geotermală actuală extrasă este considerată relativ rece în comparație cu aburul folosit în centralele electrice tradiționale cu combustibili fosili. Această ineficiență la temperaturi mai scăzute a generat interesul pentru explorarea surselor geotermale super-calde.
Proiectul Krafla Magma Testbed promite să revoluționeze peisajul energetic al Islandei, exploatând temperaturile mai ridicate provenind din camera de magmă a vulcanului Krafla.
Astfel, proiectul ar putea genera o sursă de energie mai puternică și mai eficientă. Puțurile care se vor alimenta din sursele geotermale super-calde aproape de magmă sunt anticipate să fie de până la zece ori mai puternice decât puțurile convenționale. Acest avans ar putea permite producerea unei cantități echivalente de energie cu mai puține puțuri, reprezentând un salt semnificativ în eficiența energiei geotermale.
Între anii 1975 și 1984, vulcanul Krafla, unul dintre cei mai activi din lume, a suferit o serie de erupții. Folosind seismometre, oamenii de știință au reușit să localizeze cu precizie camera de magmă la aproximativ 1,2 mile sub caldeiră.
Landsvirkjun, principala companie de energie electrică din Islanda, operează o centrală geotermală la Krafla din anii '70, cu 33 de puțuri care exploatează energia geotermală de pe loc, dar niciunul nu se extinde până la camera reală de magmă.
Deși forajul la astfel de adâncimi reprezintă o provocare, experții afirmă că procesul este sigur, în ciuda temperaturilor extreme ale magmei, care pot ajunge până la 1,300°C.
