În 2018, francezul Gerard Mourou și canadianca Donna Strickland au câștigat Premiul Nobel pentru Fizică pentru că au exploatat puterea laserelor pentru instrumente avansate de precizie în chirurgia corectivă a ochilor și în diferite domenii ale industriei spațiale.
În centrul de cercetare din România, în fața unui perete de ecrane care afișează fasciculele de lumină, Toma verifică o serie de indicatori înainte de a începe numărătoarea inversă.
Pe partea cealaltă a geamului, rânduri lungi de cutii roșii și negre adăpostesc două sisteme laser.
"Nu voi minți. Din când în când, lucrurile pot deveni puțin stresante," a declarat Toma, în vârstă de 29 de ani, pentru AFP în timpul unei vizite recente a presei pe teren, transmite france24.com.
"Dar este și foarte plăcut să lucrăm aici. Și suntem foarte fericiți că avem rezultate", a adăugat ea, în timp ce echipe de cercetători internaționali vin la centrul de cercetare.
Mourou, laureat al Premiului Nobel, a mărturisit că a fost "foarte emoționat" de "odiseea incredibilă" - de la Statele Unite, unde a petrecut 30 de ani, la aducerea acestui proiect la îndeplinire în Europa.
El a apărut în anii 2000 în cadrul proiectului european ELI.
"Pornim de la o mică sămânță luminoasă cu foarte, foarte puțină energie, care va fi amplificată de milioane și milioane de ori", a spus Mourou, în vârstă de 79 de ani, încercând să dea un sens "marii etape făcute", "puterile fenomenale" obținute.
O parte din această descoperire a fost obținută prin depășirea unui obstacol care a apărut la mijlocul anilor 1980: oamenii de știință nu puteau crește puterea laserelor fără să distrugă ceea ce amplifica fasciculul.
Pentru a rezolva această problemă, echipa lui Mourou și Strickland a dezvoltat o tehnică numită Chirped-Pulse Amplification (CPA), care reușește să crească puterea, menținând în același timp intensitatea, conform phys.org.
Funcționează într-un mod „simplu”: un impuls laser foarte scurt este întins în timp, amplificat și comprimat din nou, creând impulsuri laser foarte scurte, dar în același timp foarte intense, cele mai puternice înregistrate vreodată.
Acesta a fost deja aplicat în chirurgia corectivă a ochilor, dar a deschis, de asemenea, calea pentru ca oamenii de știință să împingă și mai departe limitele puterii laserului în tratamentul cancerului, decontaminarea spațiului, eliminarea deșeurilor nucleare sau fuziunea nucleară.
Vom folosi aceste impulsuri ultra-intense pentru a produce acceleratoare de particule mult mai compacte și mai puțin costisitoare pentru a distruge celulele canceroase”, spune Mourou. Așa cum secolul trecut a fost secolul electronului, secolul XXI va fi secolul laserului”.
Alte aplicații posibile includ înlăturarea deșeurilor nucleare prin reducerea duratei de viață a radioactivității acestora sau curățarea deșeurilor care se acumulează în spațiu.
La acest proiect formidabil lucrează echipe de cercetători din întreaga lume.
Laserul, aflat într-o clădire dotată cu placă antivibrație din Măgurele (Ilfov), România, este capabil să atingă o putere maximă de 10 petawați (o premieră mondială) pentru un timp ultrascurt, de ordinul unei femtosecunde (o milionime de miliardime de secundă). Ca să înţelegeți mai bine ce înseamnă 10 petawaţi, îţi spunem că reprezintă a zecea parte din toată puterea Soarelui.
Laserul din Măgurele, aproape de București, este operat de compania franceză Thales.
Pentru a obține această performanță s-au folosit 450 de tone de echipamente atent instalate, la un cost total de 320 de milioane de euro, bani finanțați în principal de UE.
Dacă, într-adevăr, lucrurile menționate de cercetători se vor materializa vom vedea în viitor.
Între timp, țări precum Franța, China și Statele Unite își avansează deja propriile proiecte pentru fabricarea unor lasere și mai puternice.
