Deși ne aflăm în plin sezon rece, prețurile la gazele naturale au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani pe bursele europene și cu stocuri record. Și în România situația stocurilor de gaze este neașteptat de bună, depozitele fiind mai pline ca oricând. Practic, putem spune încă de pe acum că Europa trece cu bine a doua iarnă de la declanșarea crizei energetice și de la reducerea drastică a importurilor de gaze rusești.
Prețuri tot mai reduse la gaze, în plină iarnă
De când a început calendaristic iarna, prețul gazelor pe piețele europene a scăzut constant. Potrivit datelor hub-ului de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna februarie au ajuns la 30-31 euro/ MWh, cât erau înainte de ianuarie 2022 și înainte de declanșarea crizei puternice în energie. La începutul lunii octombrie 2023 erau 37-38 euro / MWh.
Pentru comparație, anul trecut, la aceeași dată, cotațiile erau 82 euro/MWh.
Cotațiile pentru lunile următoare sunt și ele scăzute, în jurul valorii de 31 euro/MWh în martie, aprilie și mai.
Practic, prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din august 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia, când ajungeau și la 300 euro/MWh.
Importurile de gaze rusești tot mai nesemnificative
Prețurile sunt influențate atât de temperaturile ridicate, cât și de o abundență de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate.
Statele europene au reușit să scape într-o uriașă proporție de dependența de gazele rusești, diversificând sursele de aprovizionare, crescând importurile de gaze lichefiate din SUA și Qatar.
Înainte de războiul din Ucraina, Rusia exporta 155 de miliarde de metri cubi de gaz în Europa în fiecare an. În 2022, au scăzut la circa 60 miliarde mc, iar în 2023, s-au înjumătățit față de anul precedent, ajungând la 28,3 miliarde metri cubi, potrivit unor calcule făcute de Reuters.
Cât de pline sunt depozitele de gaze în România
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, în acest moment, depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de 86,29%, fiind înmagazinată o cantitate record de 983,25 TWh. Și în România stăm foarte bine cu stocurile de gaze, depozitele fiind pline în proporție de 82,93%, cu o cantitate de 28,08 TWh.
Practic, din luna noiembrie, când stocurile se apropiaseră de nivelul maxim, s-au consumat doar 15% din cantitățile înmagazinate, existând șanse uriașe ca iarna să se termine cu peste jumătate din depozite pline.
Pentru comparație, anul trecut, în aceeași perioadă, după ce au fost luate, de asemenea, măsuri excepționale de înmagazinare, depozitele erau pline în proporție de 83,43% la nivelul UE și 79,35% la nivelul României.
Pe 3 ianuarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia și înainte de forma cea mai urâtă a crizei energetice, depozitele de gaze la nivelul UE erau pline în proporție de 53,67%, iar în România - 52,56%.
Pe 3 ianuarie 2021, înainte de criza energetică, depozitele UE erau pline în proporție de 72,67%, iar ale României - 62,58%.
În România, prețul la gaze nu este liber, fiind plafonat începând de la producători. Aceștia sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh. Acesta este prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. La consumatorul final casnic, prețul este plafonat de 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh, iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.
Sursa foto: Artur Widak/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
Sursa: economie.hotnews.ro
