Un sistem energetic tradițional este compus din centrale electrice care generează energie, sistemul de transport, cel de distribuție și consumatori - industriali, comerciali și cei rezidențiali. Într-un sistem tradițional, fluxurile de energie merg doar de la producător la consumator, care nu știe ce se întâmplă în spatele prizei. Un astfel de sistem funcționează pe energie alternativă, energie care nu poate fi stocată în cantități mari și producția trebuie să urmărească în permanență consumul.
Odată cu dezvoltarea energiei regenerabile și a tehnologiilor informaționale, consumatorii generează tot mai multă energie prin mijloace proprii, utilizând surse regenerabile, în special energia solară. Astfel, fluxurile de energie își schimbă direcția și gestionarea procesului de generare a energiei este mai dificilă, mai ales că energia regenerabilă e intermitentă, adică depinde dacă este soare și vânt sau nu.
Un astfel de sistem energetic conține: generare în bandă, de exemplu de la centrale termoelectrice sau nucleare, surse de energie regenerabilă de regulă variabile, surse intermitente pe gaze naturale, transport, distribuție, consumatori și prosumatori, precum și sisteme de stocare a energiei.
Structura consumului de energie în Republica Moldova și limitările sale
Republica Moldova consumă anual cca 4 milioane de MWh de energie electrică. Dintre acestea, aproape 45% este consumată în gospodăriile casnice și doar 15% în industrie. Această structură a consumului generează vârfuri de consum de cca 700 MW dimineața și seara, când toată lumea se pregătește de o zi de lucru sau revine acasă și pune în priză toate electrocasnicele de care poate avea nevoie. În schimb noaptea consumul scade până la 180 MW.
Astfel, Moldova nu poate integra în sistemul energetic mai multă energie eoliană decât este consumul minim pe timp de noapte și mai multă energie solară decât este consumul maxim pe timp de zi. Dacă vom produce mai multă energie verde decât putem consuma, aceasta va pleca în rețeaua României sau a Ucrainei fie gratuit, fie Moldova va trebui să plătească pentru dezechilibrarea sistemului. Dacă se generează mai puțină energie decât se consumă, aceasta va curge din țările vecine, însă la ”preț de schimb neplanificat”, adică mai scump.
Pe măsură ce crește producerea de energie regenerabilă, e nevoie de mai puțină energie convențională. Respectiv, pe piață rămâne cea mai ieftină energie convențională, de exemplu de la centralele termice pe cogenerare sau cele nucleare, iar prețul pe piață scade. Atunci când este consum mare, dar nu există suficientă energie regenerabilă, prețul va crește pentru că deficitul va fi compensat cu energie de echilibrare, mai scumpă, provenită de la centrale pe gaze naturale sau din stocare.
Echilibrarea sistemului energetic
Dacă anterior, pentru echilibrarea sistemului, se punea accent pe centralele electrice, într-un sistem energetic inteligent un rol tot mai mare îl are dispecerizarea consumului, adică gestionarea comportamentului consumatorilor, mai ales al celor care sunt și prosumatori. Cu cat mai bine e reglat consumul și schimburile de energie cu rețeaua electrică publică, inclusiv prin stocarea energiei ieftine în baterii de capacitate mare și consumul ei în orele când energia e scumpă, cu atât mai multă energie regenerabilă va putea fi integrată în rețea.
La 1 iunie 2022, Republica Moldova a introdus regulile pieței europene, care presupun echilibrarea rețelei electrice, adică un mecanism care echilibrează fluctuațiile neplanificate ale producției de energie sau ale consumului de energie electrică. În condițiile în care Republica Moldova nu dispune de alți producători capabili să-și modifice rapid producția și să compenseze astfel variațiile producției din surse regenerabile, această compensare se realizează prin schimburi neplanificate de energie cu țările vecine, la costuri relativ mari.
Aceste probleme sunt abordate în noua lege a surselor de energie regenerabilă, elaborată de Ministerul Energiei. Legea a fost elaborată cu sprijinul Comunității Energetice Europene și transpune legislația Uniunii Europene în Republica Moldova.
Ce înseamnă contorizare netă și de ce s-a trecut la facturare netă pentru fotovoltaice?
Proprietarii de panouri fotovoltaice livrează mai multă energie în rețea vara, când e mai mult soare, apoi iarna, când se generează mai puțin, consumă cantitatea necesară de la furnizorul de serviciu universal cu care are contract, de exemplu Premier Energy. Similar, eu produc energie electrică mai mult decât consumă pe parcursul zilei, iar seara și noaptea consumă din rețea. Astfel, ei folosesc rețeaua în calitate de acumulator, însă costurile de rețea, pentru funcționarea și întreținerea așa-numitului acumulator, le plătesc toți ceilalți consumatori.
Mecanismul e numit contorizare netă și a fost aplicat în perioada de început pentru a încuraja generarea proprie, dar nu ca business, ci doar pentru a-și acoperi consumul propriu. Acum, toate țările Uniunii Europene trec la un alt sistem, facturarea netă. În acest sistem cantitatea de energie introdusă în rețea de prosumator este plătită acestuia la preț de producător de energie iar cantitatea de energie preluată din rețea este plătită de acesta ca orice consumator final. Astfel sistemul este mult mai corect iar rețeaua electrică nu mai este utilizată ca un mare acumulator fără plată.
După 1 ianuarie 2024, gospodăriile casnice și companiile care vor instala panouri fotovoltaice pentru consum propriu vor funcționa după noul sistem. Astfel, va fi încurajat consumul simultan al energiei generate și dimensionarea corectă a instalațiilor de producere, ceea ce va permite mai multor gospodării, primării și companii să-și pună panouri fotovoltaice. Facturarea netă va permite acoperirea costurilor de transport, distribuție, furnizare și echilibrare a rețelei, energia de echilibrare fiind uneori de până la 5 ori mai scumpă. Cei care au instalat panouri până la 31 decembrie 2023 vor beneficia de contorizare netă până la sfârșitul anului 2027.
Ce mecanisme de sprijin pentru energia regenerabilă sunt în Moldova?
Statul are trei mecanisme de sprijin pentru producătorii de energie verde, garantând achiziționarea surplusului de energie livrată în rețea și ajutându-i astfel să-și recupereze investițiile:
- contorizarea netă, care va fi înlocuită de la 1 ianuarie 2024 cu facturarea netă - valabilă în cazul micilor producători cu instalații destinate consumului propriu
- tarif fix pentru 15 ani - pentru parcuri și centrale până la 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian
- preț fix, la fel valabil 15 ani, în cazul parcurilor și centralelor mai mari de 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian, capacități atribuite prin licitații. Lansarea licitațiilor pentru capacitățile mari este planificată pentru prima parte a anului 2024.
Câtă energie regenerabilă avem și unde vrem să ajungem?
Din cauza limitărilor legate de structura consumului, capacitățile de generare a energiei regenerabile sunt plafonate în Republica Moldova. Astfel, pentru energie eoliană au fost alocate 105 MW și 60 MW pentru fotovoltaică, aceste parcuri urmând să fie puse în funcțiune până în anul 2025.
În 2023, doar 6% din consumul de energie electrică reprezintă energia regenerabilă.
54% din aceasta este eoliană, 34% - energia fotovoltaică și câte 6% - energia hidro și pe bază
de biogaz. Ultimele două sunt surse continue și sigure și nu depind de capriciile vremii. Cea mai mare capacitate nevalorificată este în cazul energiei pe bază de biogaz.
Republica Moldova s-a angajat să crească ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la minim 30% din consumul de energie electrică al anului în 2030. Ținta este stabilită în Planul Integrat pentru Energie și Climă, elaborat
cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD. Către 2050, Republica Moldova şi-a propus ca emisiile de gaze cu efect de seră să fie compensate integral de absorbția de astfel de gaze. Astfel, energia regenerabilă va ajuta la atenuarea încălzirii globale.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene prin Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
